Orașul Isaccea, a jucat, de-a lungul istoriei, un important rol militar și comercial în Dobrogea.

Situat la 35 km depărtare de Tulcea, pe malul drept al Dunării, Isaccea se poziționează într-o zonă arheologică cu numeroase vestigii, din epoca neolitică până în evul mediu.

De-a lungul timpului, Dobrogea a reușit să atragă numeroși cărturari, diplomați, clerici, cronicari și comercianți. Rezultatul? Au lăsat în urmă informații de o deosebită valoare documentară, ce ne-au îmbogățit atât spectrul istoric, cât și cultural.

Prima mențiune documentară a așezării Isaccea ne-o oferă geograful arab Abulfeda în 1321, unde Isaccea apare cu denumirea Isakdji și cu descrierea de „oraş în ţara vlahilor”.

Este important de știut că prin Isaccea, în avântul lor războinic, sultanii otomani și-au trecut pe aici armatele. Un astfel de episod, a avut loc în anul 1621, când, la Isaccea a fost clădită o cetate impozantă, cu ocazia expediției lui Osman al II-lea împotriva Poloniei.

Cu toate că este cunoscută și sub numele de ,,Cheia apărării Dobrogei”, Isaccea a jucat și rolul de punte de trecere, pentru trupe și comercianți.

Favorabilă a fost poziția sa care a contribuit la consolidarea acestui statut, Isaccea devenind drumul preferat al caravanelor de negustori, dat fiind că reprezenta calea cea mai scurtă dintre capitala otomană și Moldova, Polonia.

În secolul al XVII-lea, pe aici erau transportate importante cantităţi de mărfuri, de la alimente, cereale, animale, la cherestea și tutun. Totodată, aici se colectau şi depozitau ”zaharela”, darea în produse, ce pleacă apoi spre capitala Imperiului Otoman.

Să vorbim acum de rolul militar deosebit al Isaccei, conferit de poziţia sa strategică.

Aceeași așezarea pe harta zonei a introdus Isaccea și în scenariul evenimentelor politico-militare din zonă, devenind părtașă la expediţiile turceşti împotriva Moldovei, Poloniei şi apoi la războaiele ruso-turce din secolele XVIII şi XIX.

Una dintre mărturi o reprezintă mențiunea sa sub denumirea de „Issac”, de către cronicarul Saeddin, când povestește despre expediţia lui Bayezid al II-lea, dusă împotriva Moldovei lui Ştefan cel Mare.

Tot prin Isaccea era trasată și ruta prin care treceau solii trimiși la domnii Moldovei, la regii Poloniei sau mai departe în Lituania si Rusia.

Continuăm pe drumul istoriei, și ajungem în anul 1768. În acest moment, Isaccea își intră în rolul defensiv în contextul conflictelor ruso-turce. În perioada dintre anii 1772-1877 orașul este ocupat de trupele rusești, iar efectele sunt devastatoare. Conform unei hărți rusești, după războiul din 1829-1829 doar 120 de case mai rămân în picioare.

Oraşul plin de legende din nordul Dobrogei, oferă astăzi, celor care îl vizitează, momente din periodele istorice prin care a trecut.